miercuri, 30 septembrie 2009

Alo?!

Pentru concursul Comedy Cluj
www.comedycluj.ro

Era prin 1998, 1999 si eu eram ori in clasa a saptea, ori in a opta. Nu mai stiu sigur. Cert e, pentru ca asta imi aduc aminte, ca faceam consultatii la Limba si literatura romana cu profesoara lui taica-mio (n.1949), pentru Examenul de Capacitate. Descrisa succint, D-na profesoara era foarte buna intr-ale Romanei, era in etate, grasunica, cu ochelari, diabetica, dar gurmanda; plus de asta, era si era extrem de severa cu temele de casa si cu mine. Eram foarte buna la partea de literatura si la o parte din gramatica, si ea ma aprecia pentru calitatile mele. Ba chiar primeam bomboane sau prajitura in zilele ei bune, altruiste. In fine, ii stiam de frica, pentru ca tinea legatura cu tata si cand buctam ceva sau nu neaparat, tata afla si apoi tineti-va urechi (pentru ca tantarul devenea armasar!).
Intr-o vineri, dupa ora 12, am aflat ca nu voi putea "onora" consultatia din acea zi la Romana, din pricina unei activitati in cadrul scolii. Locuinta profei era aproape de liceul meu - 100 de metri. Asa ca eu, cu tot avantul si bucuria cauzate de vestea ca scap de orele ei, m-am pornit zburdand ca o caprioara spre casa ei. Ca sa ajung la usa cu clopotel si sonerie, trebuia sa trec de o poarta incuiata. Deschid poarta, ajung la usa de la intrare, sun la sonerie; de retinut faptul ca locuinta D-nei avea doua etaje si ea "salasluia" de obicei, la cel dintai etaj al imobilului, asa ca avea de coborat niste trepte pana sa-mi deschida usa. Astept aproximativ 3 minute- timp suficient pentru a ma pregati sufleteste: sa salut frumos, sa-mi spun pasu, sa stabilesc urmatoarea intalnire si sa ma car de unde venisem.
Cand usa s-a deschis si D-na m-a privit, ce sa auzi? Din gura mea iese un:
"- Alo?!"
 ... stupoare! 
... liniste ... 
Ce Dumnezeu am zis??? 
"- Alo??"
"- Aaaa, buna ziua! Am venit sa...., sa va spun ca nu v-oi putea veni azi la ora, din cauza ca...."

Am terminat speech-ul, doamna a zambit firesc si a inchis usa. Eu am inchis poarta, cu cheia, si am luat-o inapoi spre liceu. O interjectie imi rasuna in urechi: "Alo!? Alo!? Alo!? ..." Am inceput sa rad tinandu-ma de cap (eram singura pe strada, deci va imaginati ce bine a "dat") si ulterior, in hohote de ras, am spus patania mai departe prietenelor mele, care au ajuns literalmente pe pamant de-atata ras :)) Ha-ha.
Chiar si azi, pozna asta face lumea sa rada sanatos, insa eu tot  nu mi-am dat seama de ce am zis
"Alo" in loc de "Buna ziua", in acel moment, si mai ales Ei, D-nei profesoare.

marți, 29 septembrie 2009

hai faiv








Retea de socializare. Ca si Facebook-u'.  Friends- termenul asta ma "omoara"; esti friend cu toti, si cunoscuti si necunoscuti, asta  fiind principalul rol al  retelelor de gen. Eu una dau accept doar celor pe care-i cunosc sau cu care macar am avut tangente odata. Celorlalti doar daca ma roaga frumos sau daca vor sa-mi faca complimente :))
Pe aste retele, userii pun poze cu ei- in genere, scriu despre ce-au invatat, unde, ce le place, pun videoclipuri, muzica etc. Ce mi se pare de neinteles/ aiurea, sau nepotrivit- asta e cuvantul, sunt pozele multe din vacante, de la nunta userului, de la botezul juniorului/oarei lui, de la mici, de la piscina s.a.m.d. Cui ii pasa de toate aste ipostaze? Personal, eu am aflat ca un fost prieten de-al meu s-a insurat, de unde credeti? De pe hi5! Da! Albumele de nunta s-au mutat (si)in spatiul virtual. Ce  poate fii mai aiurea( si nu in sensul ca era o veste rea pentru mine sau ceva, ci pur si simplu)? Unele chestii trebuie traite in 2 sau in familie, si nu chiar asa, la scara mare, ce Dumnezeu?? E drept ca multe dintre ele is f.funny si penale si ca fara de ele, noi, carcotasii lor, de ce am mai rade? Si cum am mai vedea cum arata fostu coleg de liceu si ce mai face?

Da, exista si parti bune, iti poti gasi colegi din primara, prieteni rataciti, asta e plusul retelelor de socializare, dar cam atat.

duminică, 13 septembrie 2009

HOMO SAPIENS



                                                                Unde-i unu, nu-i putere...


De singuratate, de oameni, de iubire, de nimic si nimeni; pot exista temeri fata de toate acestea. Ele se caracterizeaza printr-un sentiment deranjant, inhibator, care pune stapanire pe fiecare dintre noi intr-o mai mica sau mai mare masura, in functie de constructul interior individual.
A nu avea temeri fata de nimic/ nimeni, iti da acea alura de invincibil pe care fiecare ne-o dorim. Ma raportez la ce stiu cu certitudine cand afirm ca, personal, am cunoscut sau relationat cu oameni care pareau sa fie neinfricati sau de neafectat in situatii in care eu si oricine altcineva -asemanator mie sau poate tot atat de neobisnuit, ca si mine, cu situatiile- limita, am fii clacat. Sangele rece il ai sau il poti dobandi; asa consider. Pana la urma te calesti si devii imun la anumite situatii, oricat de limita sau de nesuportat sunt ele pentru necunoscatori. "Timpul le rezolva pe toate" se spune. O data obisnuit cu un orar, mod de lucru sau de viata, ceea ce inainte cu 3 zile parea imposibil sau, cel putin, de nerealizat prin mijloacele tale proprii, devine perfect realizabil cu mijloacele tale/ avandu-le ca punct de plecare.
Omul e echipat cu atat de multe capacitati pe care le constientizeaza intr-unul sau mai multe momente din viata lui; constientizarea asta care nu implica insa si realizarea faptului ca folosirea capacitatilor, cat mai practic cu putinta, trebuie sincronizata cu  imediatul si necesarul. Si de asta necorelarile pe care le cunoasteti deja; nu iese pasenta azi, nici maine, niciodata pana cand nu zici: "Bre!? ai facut tot ce-ai putut? Te-ai folosit de toate armele tale ca sa obtii x-uleasca treaba/ favoare?"
Sunt atat de multi oameni care amana o decizie si o actiune pentru ca... nu au chef de responsabilitati la acel moment sau pentru ca le este pur si simplu greu sa gandeasca. Si eu cunosc multi asemenea; fara a recunoaste fatis aceasta tara, o sugereaza prin insasi actiunile, defapt non-actiunile lor. Da, stiu, se poate spune ca aparentele inseala si zic, DA, asa-i! Insa, cand nu ai de ce te lega si vrei sa intelegi o situatie sau un om (cum afurisitul meu de caracter este!), speculezi, asta faci! Speculatiile astea se pot confirma in timp, pot ramane in stand by pentru tot restul vietii  sau, cel mai trist, ratezi tu momentul cand se infirma :)
Asa ca, homo sapiens, dar aproape degeaba. punct.




          ... Unde-s doi puterea creste! (ma refer la numarul de neuroni!)

marți, 8 septembrie 2009

Grey's Anatomy

Il stie multa lume, e un serial popular, premiat, probabil ca s-a si terminat deja, nu stiu, eu sunt abia la mijlocul sezonului 2, si da, am tras cu ochiu' si la episoade din sezonu 4- cred. Bla. E un serial de genul tricky, foarte placut, care prezinta situatiile foarte idilic, chiar si pe cele grave, insa intotdeauna face o comparatie a situatiei de natura medicala cu una din cotidianul mirenilor ne-doctori. Aproape intotdeauna la sfarsit ai ceva de invatat si ceva de tinut minte. Personal o admir, si fizic, si actoriceste pe Meredith (Ellen Pompeo), insa mi se pare prea resemnata vocea ei, in rolul de narator. E chiar enervanta in aceasta postura; in definitiv she makes her point, da pana acolo ma/ te omoara sfintii!
Cel mai atipic personaj, complet surprinzator,  foarte straight ( a se intelege vertical, direct in alegerile facute) de altfel, e Dr. Yang (Sandra Oh). Femeia aia e greu de inteles uneori, mai ales cand cauta membre umane prin ambulante sau cosuri de gunoi cu atata abnegatie, dar in acelasi timp fara nici un pic de daruire sau interes fata de cel care va fii salvat in definitiv, ci doar fata de sine si castigul sau. Alteori se comporta atat de firesc- zic eu, spune lucrurile atat de pe sleau- cum adeseori noi (oamenii) nu avem indrazneala, din varii motive, sa o facem- incat e geniala, draguta si dreapta in acelasi timp. Inteleapta? Nu stiu.
http://www.imdb.com/media/rm2140048128/nm0690186
Serialu asta are si fazele alea funny, cu glume din alea smart, cu subintelesuri si care nu necesita explicatii ulterioare(Slava Domnului, asta inseamna ca mai am si eu sanse sa considere si altii ca sunt glumeata/ cel putin cu simtul umorului). Eh, degeaba ai glume in program , daca nu ai persoane care sa le spuna ca lumea si oameni care sa le (si) GUSTE. Nu-i asa?
What's my point? Daca inca nu ati gasit ceva palpitant de urmarit si nu ati auzit de Grey's Anatomy, luati-l si bucurati-va de el. Apropos, am lasat asta pentru sfarsit; are tipi draguti, de toate genurile (macho, puppy, pervert, sweet) care se combina cu tipele dragutze si smart descrise mai inainte si ies intre ei scantei :)
http://www.imdb.com/media/rm504992768/nm0001131
Bucurati-va de el, ca eu am facut-o si inca o mai fac!..ma bucur, adica.